What do you think?
Rate this book
Dragoste
Isabel 20 de cărţi publicate, traduceri în peste 35 de limbi; peste 57 de milioane de exemplare vândute; 12 doctorate onorifice; 50 de premii în peste 15 ţări; 2 filme de succes făcute după romanele ei. „Magia meseriei mele îmi permite să trăiesc vieţile protagoniştilor mei, iar plăcerea de a descrie pe îndelete întâlnirea erotică depăşeşte cu mult plăcerea de a o trăi. În plus, scriind, se adaugă şi plăcerea de a împărtăşi experienţa cu cititorii mei.“ „Nu există o vârstă anume pentru prima iubire. Se poate întâmpla în orice moment al vieţii şi mă încearcă bănuiala că poate fi oricând la fel de puternică precum cea dintre Romeo şi Julieta, îndrăgostiţii legendari care de cinci secole încoace sunt reperele patimii arzătoare.“ (Isabel ALLENDE) La cinci ani, este exmatriculată pentru indecenţă de la grădiniţa călugăriţelor ursuline din Santiago de Chile. La paisprezece ani, citeşte pe furiş O mie şi una de nopţi în atmosfera impregnată de senzualitate orientală a Beirutului. La treizeci de ani, mamă de familie, militează în America de Sud pentru emanciparea femeilor şi revoluţia sexuală. La patruzeci şi cinci, îşi descoperă jumătatea în California. Însă, după cum recunoaşte chiar ea, nimic din ce a trăit nu se compară cu ceea ce şi-a imaginat... Într-o savuroasă alchimie a adevărului şi ficţiunii, Isabel Allende îşi însoţeşte confesiunile sentimentale şi viziunea asupra nenumăratelor faţete ale iubirii cu cele mai frumoase pagini despre dragoste din romanele, povestirile şi volumele autobiografice pe care le-a semnat.
240 pages, Paperback
First published November 1, 2012
277 people are currently reading
3024 people want to read
About the author
Isabel Allende
217 books43.6k followersIsabel Allende Llona is a Chilean-American novelist. Allende, who writes in the "magic realism" tradition, is considered one of the first successful women novelists in Latin America. She has written novels based in part on her own experiences, often focusing on the experiences of women, weaving myth and realism together. She has lectured and done extensive book tours and has taught literature at several US colleges. She currently resides in California with her husband. Allende adopted U.S. citizenship in 2003.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 275 reviews
December 3, 2023
John Grisham was right: when we speak about sex and love (sometimes, but not always, those two are quite on the same page...) women are more gifted than men. At least by a mile.
And that's the case here...
And that's the case here...
June 8, 2014
Isabel Allende is always very dear to me. I feel like she's one of those people with whom you can have endless cups of coffee over a great view and never run out of topics to discuss, questions to ask, things to say. She says that actually she makes up all her stories and the love scenes are not based on her life; when they are autobiographic, she says so. STill, if you read all her books, and I think I have read almost all of them, as time goes by her voice starts to sound familiar and it is difficult to think she is not just telling her own story through all those voices.
Amor is actually a selection of love excerpts from her books, based on jealousy, mature love, first love and so on. You revisit some of the characters and want to reread everything. Life is too short for all the books I want to read plus the ones I would love to reread, that is all I want to say...
Amor is actually a selection of love excerpts from her books, based on jealousy, mature love, first love and so on. You revisit some of the characters and want to reread everything. Life is too short for all the books I want to read plus the ones I would love to reread, that is all I want to say...
Read
January 30, 2021حب 💕
هو كتاب يجمع مشاهد الحب التي كتبتها إيزابيل في نتاجها الأدبي، حيث أنها كتبته بعد أن اقترح ذلك عليها أحد ناشريها، فقامت بعمل الكتاب وتقسيمه إلى عدة فصول تحمل عناوين تشير بطريقة ما إلى الحب أو مراحله أو عمقه، ويمثل الكتاب أيضًا خلاصة إيزابيل الإيروتيكية الروائية -حتى وقت صدوره-
مشكلتي مع هذا الكتاب والتي بت ألحظها كثيرًا في الفترة الأخيرة هو تصنيف الكتاب على أنه رواية وهو لا يمت لها بصلة وأيضًا رغم أن الفصول تتكون من قصص لشخصيات مقتبسة عن روايات ألليندي إلا أنه لا يمكن تصنيفه على أنها مجموعة قصصية وذلك لأنها مقتبسة ولكن يبقى الكتاب أقرب إلى الشكل القصصي.
أخيرًا والأهم عزائي الدائم يكمن في إيزابيل، فهي بارعة في وصف الحب ومشاهد وجذوة الحب وتتفنن في صنع المشهد الإيروتيكي دون قيد يذكر وبتحرر من كل ما قد يثنيها عن فعل ذلك، فالكتابة بالنسبة لها أغلى ما تملك ولا تتوانى في التعبير عن هذا.
هو كتاب يجمع مشاهد الحب التي كتبتها إيزابيل في نتاجها الأدبي، حيث أنها كتبته بعد أن اقترح ذلك عليها أحد ناشريها، فقامت بعمل الكتاب وتقسيمه إلى عدة فصول تحمل عناوين تشير بطريقة ما إلى الحب أو مراحله أو عمقه، ويمثل الكتاب أيضًا خلاصة إيزابيل الإيروتيكية الروائية -حتى وقت صدوره-
مشكلتي مع هذا الكتاب والتي بت ألحظها كثيرًا في الفترة الأخيرة هو تصنيف الكتاب على أنه رواية وهو لا يمت لها بصلة وأيضًا رغم أن الفصول تتكون من قصص لشخصيات مقتبسة عن روايات ألليندي إلا أنه لا يمكن تصنيفه على أنها مجموعة قصصية وذلك لأنها مقتبسة ولكن يبقى الكتاب أقرب إلى الشكل القصصي.
أخيرًا والأهم عزائي الدائم يكمن في إيزابيل، فهي بارعة في وصف الحب ومشاهد وجذوة الحب وتتفنن في صنع المشهد الإيروتيكي دون قيد يذكر وبتحرر من كل ما قد يثنيها عن فعل ذلك، فالكتابة بالنسبة لها أغلى ما تملك ولا تتوانى في التعبير عن هذا.
June 14, 2021
ليست رواية كما كُتب على الغلاف كنوع من الخداع التسويقي المعتاد من بعض دور النشر.!
الكتاب عبارة عن تجميع للمقاطع التي تضمنت حالات حب في روايات الكاتبة، قامت بتضمنيها في فصول معنونة حسب محتواها والتعليق عليها ببضع كلمات.
لم أكمله، ولا أدري ما العبرة من حشد مشاهد مقتصة من عدة مصادر وقراءتها بشكل منفصل عن سياقها.
الكتاب عبارة عن تجميع للمقاطع التي تضمنت حالات حب في روايات الكاتبة، قامت بتضمنيها في فصول معنونة حسب محتواها والتعليق عليها ببضع كلمات.
لم أكمله، ولا أدري ما العبرة من حشد مشاهد مقتصة من عدة مصادر وقراءتها بشكل منفصل عن سياقها.
October 18, 2018
" - Άλλο ένα βιβλίο με αυτοβιογραφικά στοιχεία από την Isabel Αllende.
-Κι άλλο; Μα την ξέρουμε πιο καλά κι απ' την κολλητή μας πια!
-Και όμως..."
Μέχρι πρότινος πίστευα πως η χιλιανή συγγραφέας έγραφε για δυνατές γυναίκες, δυνατούς έρωτες και δυνατές ιστορίες, όσο όμως εξαντλώ το σύνολο του έργου της τόσο περισσότερο πείθομαι πως το αγαπημένο της θέμα είναι ο εαυτός της (ίσως γιατί περικλείει όλα τα παραπάνω).
Σ' αυτό το ανθολόγιο, λοιπόν, θα συναντήσουμε ένα αυτοβιογραφικό πρόλογο για κάθε κεφάλαιο καθώς κι ένα ποτ πουρί από διάφορα βιβλία της κι έχουν να κάνουν με το ερωτικό ξύπνημα, το πάθος, τη ζήλεια, το χιούμορ, τις απαγορευμένες σχέσεις, τον ερωτισμό σε προχωρημένη ηλικία, κ.α. Δεν είναι κάτι που δεν έχουμε ξαναδιαβάσει (στην κυριολεξία) και γι' αυτό θεωρώ το όλο εγχείρημα αποτυχημένο· για κάποιον που δε γνωρίζει το έργο της θα πρότεινα κατευθείαν δυο, τρία βιβλία της για να μπει στο νόημα, ένας όμως πιστός αναγνώστης θα αισθανθεί τουλάχιστον προδομένος που του σερβίρουν ξαναζεσταμένο φαγητό και τον χρεώνουν γι' αυτό (εγώ το δανείστηκα απ' τη δημοτική βιβλιοθήκη, οπότε δεν κλαίω τα λεφτά μου). Για να είμαι ειλικρινής, το διάβασα για την ερωτική σκηνή από το αγαπημένο μου , την πιο αισθησιακή, τρυφερή και συγκινητική συνεύρεση που έχω συναντήσει ποτέ στη λογοτεχνία. Μάλλον δεν είμαι κι ο μόνος, γιατί κι ο δεύτερος σύζυγος της Allende, ο Willie Gordon ζήτησε να τη συναντήσει μόλις διάβασε το ίδιο βιβλίο (υποψιάζομαι, δε, ότι το συγκεκριμένο απόσπασμα έπαιξε το ρόλο του).
4* για το περιεχόμενο και 1* για την εκδοτική απόπειρα που δε θεωρώ καθόλου έντιμη. Το λες κι αρπαχτή.
-Κι άλλο; Μα την ξέρουμε πιο καλά κι απ' την κολλητή μας πια!
-Και όμως..."
Μέχρι πρότινος πίστευα πως η χιλιανή συγγραφέας έγραφε για δυνατές γυναίκες, δυνατούς έρωτες και δυνατές ιστορίες, όσο όμως εξαντλώ το σύνολο του έργου της τόσο περισσότερο πείθομαι πως το αγαπημένο της θέμα είναι ο εαυτός της (ίσως γιατί περικλείει όλα τα παραπάνω).
Σ' αυτό το ανθολόγιο, λοιπόν, θα συναντήσουμε ένα αυτοβιογραφικό πρόλογο για κάθε κεφάλαιο καθώς κι ένα ποτ πουρί από διάφορα βιβλία της κι έχουν να κάνουν με το ερωτικό ξύπνημα, το πάθος, τη ζήλεια, το χιούμορ, τις απαγορευμένες σχέσεις, τον ερωτισμό σε προχωρημένη ηλικία, κ.α. Δεν είναι κάτι που δεν έχουμε ξαναδιαβάσει (στην κυριολεξία) και γι' αυτό θεωρώ το όλο εγχείρημα αποτυχημένο· για κάποιον που δε γνωρίζει το έργο της θα πρότεινα κατευθείαν δυο, τρία βιβλία της για να μπει στο νόημα, ένας όμως πιστός αναγνώστης θα αισθανθεί τουλάχιστον προδομένος που του σερβίρουν ξαναζεσταμένο φαγητό και τον χρεώνουν γι' αυτό (εγώ το δανείστηκα απ' τη δημοτική βιβλιοθήκη, οπότε δεν κλαίω τα λεφτά μου). Για να είμαι ειλικρινής, το διάβασα για την ερωτική σκηνή από το αγαπημένο μου , την πιο αισθησιακή, τρυφερή και συγκινητική συνεύρεση που έχω συναντήσει ποτέ στη λογοτεχνία. Μάλλον δεν είμαι κι ο μόνος, γιατί κι ο δεύτερος σύζυγος της Allende, ο Willie Gordon ζήτησε να τη συναντήσει μόλις διάβασε το ίδιο βιβλίο (υποψιάζομαι, δε, ότι το συγκεκριμένο απόσπασμα έπαιξε το ρόλο του).
4* για το περιεχόμενο και 1* για την εκδοτική απόπειρα που δε θεωρώ καθόλου έντιμη. Το λες κι αρπαχτή.
September 8, 2017
Nunca había leído a Isabel Allende, pero siempre la odié sin motivo.
Este libro es un poco para acercarte a sus relatos, es muy latinoaméricana; es solo sexo y amor, pero su pluma es buena ... son pequeños relatos de sus libros, no sé, me hizo pasar un buen rato.
Este libro es un poco para acercarte a sus relatos, es muy latinoaméricana; es solo sexo y amor, pero su pluma es buena ... son pequeños relatos de sus libros, no sé, me hizo pasar un buen rato.
July 20, 2015
Si eres lector habitual de la obra de Isabel Allende este libro no tiene ningún sentido para ti, déjalo pasar. Se trata de una recopilación de fragmentos de sus novelas, centrados en los diferentes aspectos del amor y aderezados, muy brevemente, por algunos comentarios de la propia autora. Estos son tan escasos y tan poco interesantes (la gente famosa tiende a pensar que cualquier pequeño aspecto de su vida es de interés vital para el resto de la humanidad) que no merece la pena abrir estas páginas. El resto son trozos que ya conocerás y que seguramente recordarás y sino, tanto pequeño párrafo fuera de contexto tampoco supone una obra literaria atractiva.
No se trata en resumen más que de un intento por sacar un dinerillo extra mientras la autora publicaba su siguiente novela, decepcionante.
No se trata en resumen más que de un intento por sacar un dinerillo extra mientras la autora publicaba su siguiente novela, decepcionante.
February 29, 2016
لا شك بأنه قد حدث خطأ ما ، لحظة طباعة هذا الكتاب بوصفه " رواية " .. ان هذا العمل ليس سوى تجميع لمشاهد الحُبّ من روايات الكاتبة التشيلية الأشهر إيزابيل الليندي .. لقد بدت فكرة هذا العمل مرعبة و جريئة بالنسبة لها في أول الأمر ، و لكن الكاتبة استغلت هذه الفكرة في طرح وجهة نظرها ، و سرد جزء من سيرتها و تجربتها الخاصة .. فيما يتعلق بالحب و الزواج ...
May 10, 2024
Fiind nearticulat, “Dragoste” sună incitant, fără a fi exhaustiv, iar din acest motiv, nici nu este roman. Dacă s-ar fi numit “Dragostea”, ai fi putut spune, condescendent: „Ei, o altă poveste. De dragoste, evident!!!.”, și poate ai fi trecut mai departe. Dar “Dragoste”, de Isabel Allende, este o suită de tablouri într-o expoziție, iar tu te oprești să le vezi pe toate.
Pânza pe care pictează Allende este propria biografie. Crescută într-o mănăstire de ursuline din Santiago de Chile și fascinată de păcatele capitale, îl citește pe Marchizul de Sade la nouă ani, grație unui unchi fachir, mare iubitor de cărți. Adolescența și-o petrece în Liban, unde descoperă senzualitatea celor “O mie și una de nopți”, dar și a “Amantului doamnei Chatterley”, alături de beția rock`n-roll-ului. Se întoarce în Chile odată cu valul eliberării sexuale a anilor șaizeci și a curentului hippy, scrie reportaje care scandalizează societatea „catolică, conservatoare și ipocrită”, se căsătorește, devine mamă a trei copii, divorțează, se recăsătorește. În tot acest timp, explorează, în toate cărțile pe care le scrie, dragostea, într-un mod progresiv, de la deșteptarea erotismului, prima iubire, pasiune, gelozie, iubiri neîmplinite, magia iubirii, umor și eros, dragostea nesfârșită, la dragostea matură.
Poveștile lui Allende se succed amețitor, lipindu-se una de cealaltă, fără nicio demarcație vizibilă. La fel, personajele își schimbă numele, chipul și vârsta, fără ca acest colaj subtil executat editorial să te lipsească pe tine, cititorul, de plăcerea de a ajunge la capătul firului narativ. Îți dai seama, de la început, că nu identitățile sunt importante, ci tipul de energie care le animă. Spionată de Elena, (din „Fata perversă”, Povestirile Evei Luna), ”mama ei devenise o ființă rotundă, trandafirie, tânguitoare, opulentă, unduindu-se ca o anemonă de mare, toată numai tentacule și ventuze, toată numai gură, mâini, picioare și orificii;se rostogolea neîncetat, lipită de trupul voluminos al lui Bernal.” Oamenii cad în dragoste ca într-un abis fără fund, atunci când erotismul se deșteaptă în ei. Gregory, din Planul infinit, descoperă și el acest lucru nou:„disperat i-a smuls hainele, s-a repezit ca un animal în călduri, au ajuns pe jos,[…]a pătruns-o ca un descreierat și s-a prăbușit imediat cu un strigăt, golindu-se cu clăbuci, de parcă i-ar fi plesnit o arteră în măruntaie.”
Nu toate întâlnirile sunt carnale. Uneori, prima dragoste ia forma unei comete care îți luminează cerul. Din fărâme de gesturi și imagini, un îndrăgostit poate crea „un roman fluviu.[…]nu faptele contează, ci emoțiile”. Alteori, este nevoie de incantații pentru a proteja dragostea, această nouă formă de energie creată: „Apără-mi-l, Erzuli, loa a apelor celor mai adânci…Ajută-ne, loa a viselor și speranțelor…Nu ne invidia, căci fericirea asta e fragilă precum o aripă de muscă. El va pleca. Iar dacă nu va pleca, va muri, tu știi asta, dar nu mi-l lua încă, lasă-mă să-i mângâi spinarea slabă de băiat înainte să devină cea a unui bărbat”( Insula de sub mare).
Nivelul următor este cel al pasiunii. Ce o face să se aprindă?„Propria fantezie, presupun. Și ce o stinge? Rutina, dacă o neglijezi, și sărăcia.”, spune Allende, în Viață și spirit. Pedro și Inés reușesc să ajungă la o legătură completă, a trupului și a sufletului, după ani de zile când destinele lor se căutaseră în cerc. „ne topeam împreună, rămâneam înlănțuiți, epuizați, scăldați în aceeași sudoare, vorbind în aceleași șoapte. Apoi dorința renăștea și mai puternică între cearșafurile umezite, miros de bărbat (fier, vin, cal), miros de femeie (bucătărie, fum, mare), mirosul amândurora, unic și de neuitat, boare de pădure, densă, fierbinte. Am învățat să ajungem la cer și să gemem împreună, loviți de același fior care ne lăsa în pragul morții și ne făcea să ne cufundăm înapoi în letargie. Ne trezeam după un timp, gata s-o luăm de la-nceput.”(din Inés a sufletului meu).
Pentru că este (mai bine) (r)acordată emoțional, femeia are de cele mai multe ori inițiativa, preia conducerea și întreține focul din vatra cuplului. Inocentele verișoare îl seduc pe Rolf Carlé și îl țin captiv într-un triunghi amoros, bătrâna ghicitoare Olga îl scapă pe Gregory de îndoielile cu privire la propria virilitate, iar Rosette îi explică lui Maurice ce învățase din lecțiile de seducție ale lui madame Violette: ce ușor sunt de manipulat bărbații care sunt altfel construiți, având ”totul afară”. Poate din acest motiv, energia lor sexuală-și mai ales gelozia lor- ține de putere, autoritate și onoare. ”Burka nu s-a inventat ca să le apere pe femei de poftele bărbaților, ci pentru a-i proteja pe ei de seducția feminină, spune scriitoarea în preambulul din Gelozia.
Uneori, dragostea este mai puternică decât viața. Walimai, vânătorul din Povestirile Evei Luna, aparținând unei lumi arhetipale ale cărei reguli vrea să le păstreze neștirbite, luat prizonier și pus să muncească pe o plantație de cauciuc, întâlnește o fată din tribul Ila, ținută și ea captivă în tabără. ”Stătea goală pe-o rogojină, cu glezna prinsă într-un lanț bătut în pământ; părea fără suflare […]și era năclăită de bărbații ce trecuseră pe acolo.” Pentru că fetele din tribul Ila sunt delicate și râvnite de bărbații din lumea lui, pentru că Ila este chiar tribul mamei sale, pentru că, atingând-o, își dă seama că sufletul ei abia îi mai răspunde, Walimai o omoară, conștient fiind că încalcă prima lege a Copiilor Lunii, cea de a nu face rău copiilor și femeilor. O face pentru a-i elibera sufletul, pe care îl duce în străfundurile pădurii, unde să nu mai poată fi găsit niciodată. Lumea lui Walimai are reguli stricte, iar el știe cât trebuie să postească și să mănânce așa încât celălalt suflet pe care îl poartă cu el să se desprindă ușor-ușor, fără durere. Cât timp încă mai sunt împreună, îi spune poveștile copilăriei lui și ascultă aventurile ei. Ca și când ar fi vie, lângă el, Walimai îi face foc noaptea, îi pune pene la urechi, o spală în râu, frecând-o cu flori și cenușă și se îndrăgostește de ea, „dar bărbatul nu este stăpânul vieții, nu și-o stăpânește nici măcar pe a lui”. El are o misiune eliberatoare de împlinit, pe care o duce la bun sfârșit, ceea ce face ca această aventură magică să fie una dintre cele mai frumoase povești de dragoste scrise vreodată.
Dragostea este nesfârșită și infinită. Dacă ni se îngăduie răgaz să iubim, ajungem în punctul în care e nevoie de forță de caracter pentru a accepta ravagiile biologice pe care le suferă corpul uman. Dar, înainte ca acest lucru să se întâmple, “Dragostea” lui Isabel Allende ne atinge pe toți cu culorile ei vii, vibrante, aprinse, până într-acolo încât nu mai știm de care parte a convenției ne aflăm.
Pânza pe care pictează Allende este propria biografie. Crescută într-o mănăstire de ursuline din Santiago de Chile și fascinată de păcatele capitale, îl citește pe Marchizul de Sade la nouă ani, grație unui unchi fachir, mare iubitor de cărți. Adolescența și-o petrece în Liban, unde descoperă senzualitatea celor “O mie și una de nopți”, dar și a “Amantului doamnei Chatterley”, alături de beția rock`n-roll-ului. Se întoarce în Chile odată cu valul eliberării sexuale a anilor șaizeci și a curentului hippy, scrie reportaje care scandalizează societatea „catolică, conservatoare și ipocrită”, se căsătorește, devine mamă a trei copii, divorțează, se recăsătorește. În tot acest timp, explorează, în toate cărțile pe care le scrie, dragostea, într-un mod progresiv, de la deșteptarea erotismului, prima iubire, pasiune, gelozie, iubiri neîmplinite, magia iubirii, umor și eros, dragostea nesfârșită, la dragostea matură.
Poveștile lui Allende se succed amețitor, lipindu-se una de cealaltă, fără nicio demarcație vizibilă. La fel, personajele își schimbă numele, chipul și vârsta, fără ca acest colaj subtil executat editorial să te lipsească pe tine, cititorul, de plăcerea de a ajunge la capătul firului narativ. Îți dai seama, de la început, că nu identitățile sunt importante, ci tipul de energie care le animă. Spionată de Elena, (din „Fata perversă”, Povestirile Evei Luna), ”mama ei devenise o ființă rotundă, trandafirie, tânguitoare, opulentă, unduindu-se ca o anemonă de mare, toată numai tentacule și ventuze, toată numai gură, mâini, picioare și orificii;se rostogolea neîncetat, lipită de trupul voluminos al lui Bernal.” Oamenii cad în dragoste ca într-un abis fără fund, atunci când erotismul se deșteaptă în ei. Gregory, din Planul infinit, descoperă și el acest lucru nou:„disperat i-a smuls hainele, s-a repezit ca un animal în călduri, au ajuns pe jos,[…]a pătruns-o ca un descreierat și s-a prăbușit imediat cu un strigăt, golindu-se cu clăbuci, de parcă i-ar fi plesnit o arteră în măruntaie.”
Nu toate întâlnirile sunt carnale. Uneori, prima dragoste ia forma unei comete care îți luminează cerul. Din fărâme de gesturi și imagini, un îndrăgostit poate crea „un roman fluviu.[…]nu faptele contează, ci emoțiile”. Alteori, este nevoie de incantații pentru a proteja dragostea, această nouă formă de energie creată: „Apără-mi-l, Erzuli, loa a apelor celor mai adânci…Ajută-ne, loa a viselor și speranțelor…Nu ne invidia, căci fericirea asta e fragilă precum o aripă de muscă. El va pleca. Iar dacă nu va pleca, va muri, tu știi asta, dar nu mi-l lua încă, lasă-mă să-i mângâi spinarea slabă de băiat înainte să devină cea a unui bărbat”( Insula de sub mare).
Nivelul următor este cel al pasiunii. Ce o face să se aprindă?„Propria fantezie, presupun. Și ce o stinge? Rutina, dacă o neglijezi, și sărăcia.”, spune Allende, în Viață și spirit. Pedro și Inés reușesc să ajungă la o legătură completă, a trupului și a sufletului, după ani de zile când destinele lor se căutaseră în cerc. „ne topeam împreună, rămâneam înlănțuiți, epuizați, scăldați în aceeași sudoare, vorbind în aceleași șoapte. Apoi dorința renăștea și mai puternică între cearșafurile umezite, miros de bărbat (fier, vin, cal), miros de femeie (bucătărie, fum, mare), mirosul amândurora, unic și de neuitat, boare de pădure, densă, fierbinte. Am învățat să ajungem la cer și să gemem împreună, loviți de același fior care ne lăsa în pragul morții și ne făcea să ne cufundăm înapoi în letargie. Ne trezeam după un timp, gata s-o luăm de la-nceput.”(din Inés a sufletului meu).
Pentru că este (mai bine) (r)acordată emoțional, femeia are de cele mai multe ori inițiativa, preia conducerea și întreține focul din vatra cuplului. Inocentele verișoare îl seduc pe Rolf Carlé și îl țin captiv într-un triunghi amoros, bătrâna ghicitoare Olga îl scapă pe Gregory de îndoielile cu privire la propria virilitate, iar Rosette îi explică lui Maurice ce învățase din lecțiile de seducție ale lui madame Violette: ce ușor sunt de manipulat bărbații care sunt altfel construiți, având ”totul afară”. Poate din acest motiv, energia lor sexuală-și mai ales gelozia lor- ține de putere, autoritate și onoare. ”Burka nu s-a inventat ca să le apere pe femei de poftele bărbaților, ci pentru a-i proteja pe ei de seducția feminină, spune scriitoarea în preambulul din Gelozia.
Uneori, dragostea este mai puternică decât viața. Walimai, vânătorul din Povestirile Evei Luna, aparținând unei lumi arhetipale ale cărei reguli vrea să le păstreze neștirbite, luat prizonier și pus să muncească pe o plantație de cauciuc, întâlnește o fată din tribul Ila, ținută și ea captivă în tabără. ”Stătea goală pe-o rogojină, cu glezna prinsă într-un lanț bătut în pământ; părea fără suflare […]și era năclăită de bărbații ce trecuseră pe acolo.” Pentru că fetele din tribul Ila sunt delicate și râvnite de bărbații din lumea lui, pentru că Ila este chiar tribul mamei sale, pentru că, atingând-o, își dă seama că sufletul ei abia îi mai răspunde, Walimai o omoară, conștient fiind că încalcă prima lege a Copiilor Lunii, cea de a nu face rău copiilor și femeilor. O face pentru a-i elibera sufletul, pe care îl duce în străfundurile pădurii, unde să nu mai poată fi găsit niciodată. Lumea lui Walimai are reguli stricte, iar el știe cât trebuie să postească și să mănânce așa încât celălalt suflet pe care îl poartă cu el să se desprindă ușor-ușor, fără durere. Cât timp încă mai sunt împreună, îi spune poveștile copilăriei lui și ascultă aventurile ei. Ca și când ar fi vie, lângă el, Walimai îi face foc noaptea, îi pune pene la urechi, o spală în râu, frecând-o cu flori și cenușă și se îndrăgostește de ea, „dar bărbatul nu este stăpânul vieții, nu și-o stăpânește nici măcar pe a lui”. El are o misiune eliberatoare de împlinit, pe care o duce la bun sfârșit, ceea ce face ca această aventură magică să fie una dintre cele mai frumoase povești de dragoste scrise vreodată.
Dragostea este nesfârșită și infinită. Dacă ni se îngăduie răgaz să iubim, ajungem în punctul în care e nevoie de forță de caracter pentru a accepta ravagiile biologice pe care le suferă corpul uman. Dar, înainte ca acest lucru să se întâmple, “Dragostea” lui Isabel Allende ne atinge pe toți cu culorile ei vii, vibrante, aprinse, până într-acolo încât nu mai știm de care parte a convenției ne aflăm.
August 16, 2013
AMORE
ISABEL ALLENDE
Finalmente è arrivato anche per me il momento di conoscere Isabel Allende; pur avendo a casa quasi tutti i suoi romanzi non sono mai riuscita a leggerla, non capisco perché e me ne stupisco, se l’avessi fatto avrei scoperto una scrittrice a dir poco brava.
Avrei scoperto una scrittrice che dipinge i suoi libri, credo infatti che abbia un modo di scrivere molto fotografico, scorrevole e ricco di particolari.
Le scene raccontate sono talmente visive alla mente, da sembrare reali.
I suoi racconti sono scritti con minuziosità e particolarità, le scene in cui lei descrive l’amore sono talmente vive che il lettore, almeno a parer mio, non ne può rimanere indifferente, vantandone così la sua bravura di scrittrice.
Come dicevo ho scoperto Isabel grazie al suo ultimo libro AMORE.
AMORE mi è stato regalato da mio marito e ho colto l’occasione per iniziare questa mia conoscenza con lei; direi che meglio di così non poteva iniziare. E’ un libro un po’ diverso dai soliti, in quanto non è una storia, ma è una raccolta delle sue migliori e più belle pagine dei suoi libri. Introdotta da delle sue riflessioni e commenti. Forse così è stato più facile, per me, apprezzarla e scoprire quanta bellezza ha la sua scrittura.
Come dicevo è un libro diviso in sezioni, e ogni sezione ha un titolo, dove Isabel ha inserito le sue migliori storie, quindi troviamo racconti riguardanti la passione, il tradimento, la gelosia, la magia dell’amore, l’amore duraturo, il primo amore…ecc…
E’ un bel pout-pourri di sentimenti sull’ amore, la passione, il desiderio.
Nella parte riguardante i capitoli sulla PASSIONE, sono riuscita ad apprezzare la storia tratta da L’ISOLA SOTTO IL MARE, dove viene raccontata la vicenda di Violette e Relais. Violette, che di mestiere compiaceva gli uomini a tempo, incontra questo esperto militare,Relais, vengono colti dall’amore e dalla passione. Si amarono,follemente come non avevano conosciuto prima, come un’onda tremenda, pura energia. Ma nonostante la passione e l’amore Violette non accetta la proposta che pochi uomini bianchi erano disposti a darle…UN COGNOME…
Anche nella sezione AMORE CONTRASTANTI, mi ha colpito particolarmente una frase scritta nella riflessione iniziale di ISABEL:
“ LA PAURA E’ Più FORTE DEL DESIDERIO, DELL’AMORE, DELL’ODIO, DELLE COLPE, DELLA RABBIA, PIU’ FORTE DELLA LEALTA’”, MA COL PASSARE DEGLI ANNI E IN PARTICOLARE CON LA MORTE DI PAULA, MIA FIGLIA, HO IMPARATO CHE IL SENTIMENTO PIU’ POTENTE E’ L’AMORE”.
Ho trovato in ogni pagina un’atmosfera magica, il bisogno e la voglia di continuare a credere nell’amore. Nell’importanza dell’amore. Il rispetto per l’amore.
“ Non seppe che altro le disse, né quanto lei sussurrò in quel mormorio senza tregua, in quella sorgente di parole all’orecchio, in quel fiume di gemiti e di ansiti, di chi fa l’amore amando”.
Personalmente lo definirei una mia piccola perla, perché mi ha fatto conoscere Isabel come scrittrice e perché è stata così brava a suscitarmi forti emozioni e riflessioni sulla cosa più bella al mondo L’AMORE.
Nella parte AMORE E HUMOR, l’Allende afferma che l’umorismo è una garanzia contro il sentimentalismo. Isabel, sostiene infatti, che ridere sia il miglior AFRODISIACO.
Inizia questa sezione affermando ciò:
“ L’UNICO MODO PER FAR Sì CHE NOI DONNE ASCOLTIAMO E’ SUSSURRARCI QUALCOSA ALL’ORECCHIO. IL PUNTO G E’ NELL’UDITO, CHI LO CERCA PIU’ IN BASSO PERDE IL SUO TEMPO E ANCHE IL NOSTRO.”
Come esempio, per far capire meglio questa affermazione , tratta dal libro AFRODITE, Isabel, usa una sua amica che scappò mollando tutto, figli, marito e nipoti, con un idraulico. Anni dopo si incontrarono e la sua amica le confessò che con il suo nuovo amore, l’idraulico, rideva e si divertiva… In quanto quest’uomo era anche un cabarettista, sapeva numerose barzellette e con lui era rinata.
E’ un libro che sicuramente lo consiglio, sia a chi vuole scoprire una nuova scrittrice, come nel mio caso, sia a chi la conosce già, ma vuole riassaporare la magia dei suoi romanzi.
Non posso che concludere con un pensiero tratto dal libro LA SOMMA DEI GIORNI, credo che racchiuda tutto ciò che l’amore significa:
CON IL NASO SUL COLLO RINGRAZIAI LA FORTUNA DI ESSERE INCAPPATA PER CASO NELL’AMORE CHE DOPO TANTI ANNI CONSERVA ANCORA INTATTO IL SUO SPLENDORE. ABBRACCIATI, LEGGERI NELL’ACQUA CALDA, BAGNATI DALLA LUCE AMBRATA DELLE CANDELE, SENTII CHE MI FONDEVO CON QUELL’UOMO CON CUI AVEVO CAMMINATO PER UN PERCORSO LUNGO E SCONNESSO, INCIAMPANDO, CADENDO, RIALZANDOCI, TRA LITIGI E RICONCILIAZIONI.
LA SOMMA DEI GIORNI, DOLORI E GIOIE CONDIVISE, ERA GIA’ IL NOSTRO DESTINO.
PS…perdonate gli errori
ISABEL ALLENDE
Finalmente è arrivato anche per me il momento di conoscere Isabel Allende; pur avendo a casa quasi tutti i suoi romanzi non sono mai riuscita a leggerla, non capisco perché e me ne stupisco, se l’avessi fatto avrei scoperto una scrittrice a dir poco brava.
Avrei scoperto una scrittrice che dipinge i suoi libri, credo infatti che abbia un modo di scrivere molto fotografico, scorrevole e ricco di particolari.
Le scene raccontate sono talmente visive alla mente, da sembrare reali.
I suoi racconti sono scritti con minuziosità e particolarità, le scene in cui lei descrive l’amore sono talmente vive che il lettore, almeno a parer mio, non ne può rimanere indifferente, vantandone così la sua bravura di scrittrice.
Come dicevo ho scoperto Isabel grazie al suo ultimo libro AMORE.
AMORE mi è stato regalato da mio marito e ho colto l’occasione per iniziare questa mia conoscenza con lei; direi che meglio di così non poteva iniziare. E’ un libro un po’ diverso dai soliti, in quanto non è una storia, ma è una raccolta delle sue migliori e più belle pagine dei suoi libri. Introdotta da delle sue riflessioni e commenti. Forse così è stato più facile, per me, apprezzarla e scoprire quanta bellezza ha la sua scrittura.
Come dicevo è un libro diviso in sezioni, e ogni sezione ha un titolo, dove Isabel ha inserito le sue migliori storie, quindi troviamo racconti riguardanti la passione, il tradimento, la gelosia, la magia dell’amore, l’amore duraturo, il primo amore…ecc…
E’ un bel pout-pourri di sentimenti sull’ amore, la passione, il desiderio.
Nella parte riguardante i capitoli sulla PASSIONE, sono riuscita ad apprezzare la storia tratta da L’ISOLA SOTTO IL MARE, dove viene raccontata la vicenda di Violette e Relais. Violette, che di mestiere compiaceva gli uomini a tempo, incontra questo esperto militare,Relais, vengono colti dall’amore e dalla passione. Si amarono,follemente come non avevano conosciuto prima, come un’onda tremenda, pura energia. Ma nonostante la passione e l’amore Violette non accetta la proposta che pochi uomini bianchi erano disposti a darle…UN COGNOME…
Anche nella sezione AMORE CONTRASTANTI, mi ha colpito particolarmente una frase scritta nella riflessione iniziale di ISABEL:
“ LA PAURA E’ Più FORTE DEL DESIDERIO, DELL’AMORE, DELL’ODIO, DELLE COLPE, DELLA RABBIA, PIU’ FORTE DELLA LEALTA’”, MA COL PASSARE DEGLI ANNI E IN PARTICOLARE CON LA MORTE DI PAULA, MIA FIGLIA, HO IMPARATO CHE IL SENTIMENTO PIU’ POTENTE E’ L’AMORE”.
Ho trovato in ogni pagina un’atmosfera magica, il bisogno e la voglia di continuare a credere nell’amore. Nell’importanza dell’amore. Il rispetto per l’amore.
“ Non seppe che altro le disse, né quanto lei sussurrò in quel mormorio senza tregua, in quella sorgente di parole all’orecchio, in quel fiume di gemiti e di ansiti, di chi fa l’amore amando”.
Personalmente lo definirei una mia piccola perla, perché mi ha fatto conoscere Isabel come scrittrice e perché è stata così brava a suscitarmi forti emozioni e riflessioni sulla cosa più bella al mondo L’AMORE.
Nella parte AMORE E HUMOR, l’Allende afferma che l’umorismo è una garanzia contro il sentimentalismo. Isabel, sostiene infatti, che ridere sia il miglior AFRODISIACO.
Inizia questa sezione affermando ciò:
“ L’UNICO MODO PER FAR Sì CHE NOI DONNE ASCOLTIAMO E’ SUSSURRARCI QUALCOSA ALL’ORECCHIO. IL PUNTO G E’ NELL’UDITO, CHI LO CERCA PIU’ IN BASSO PERDE IL SUO TEMPO E ANCHE IL NOSTRO.”
Come esempio, per far capire meglio questa affermazione , tratta dal libro AFRODITE, Isabel, usa una sua amica che scappò mollando tutto, figli, marito e nipoti, con un idraulico. Anni dopo si incontrarono e la sua amica le confessò che con il suo nuovo amore, l’idraulico, rideva e si divertiva… In quanto quest’uomo era anche un cabarettista, sapeva numerose barzellette e con lui era rinata.
E’ un libro che sicuramente lo consiglio, sia a chi vuole scoprire una nuova scrittrice, come nel mio caso, sia a chi la conosce già, ma vuole riassaporare la magia dei suoi romanzi.
Non posso che concludere con un pensiero tratto dal libro LA SOMMA DEI GIORNI, credo che racchiuda tutto ciò che l’amore significa:
CON IL NASO SUL COLLO RINGRAZIAI LA FORTUNA DI ESSERE INCAPPATA PER CASO NELL’AMORE CHE DOPO TANTI ANNI CONSERVA ANCORA INTATTO IL SUO SPLENDORE. ABBRACCIATI, LEGGERI NELL’ACQUA CALDA, BAGNATI DALLA LUCE AMBRATA DELLE CANDELE, SENTII CHE MI FONDEVO CON QUELL’UOMO CON CUI AVEVO CAMMINATO PER UN PERCORSO LUNGO E SCONNESSO, INCIAMPANDO, CADENDO, RIALZANDOCI, TRA LITIGI E RICONCILIAZIONI.
LA SOMMA DEI GIORNI, DOLORI E GIOIE CONDIVISE, ERA GIA’ IL NOSTRO DESTINO.
PS…perdonate gli errori
July 18, 2025
Una selección interesante de algunos de sus libros , la introducción me pareció muy entretenida, algunos comentarios que me resultaron muy divertidos fueron:
" una vez por ahí leí que la diferencia entre el erotismo y pornografía es que en el primero se usa una pluma y en el segundo la gallina..."
" Entretanto del presidente Bill Clinton aprendimos que el sexo oral no es sexo si se practica en la Casa Blanca , y la iglesia católica nos convenció de que la pedofilia no es pecado si la practica un cura "
" con la sexualidad está sucediendo lo mismo que con la violencia : se exagera cada vez más para interesar a un público que ya esta saciado . No queda nada nuevo que ofrecer, pero siempre se pueden intensificar los efectos especiales"
" una vez por ahí leí que la diferencia entre el erotismo y pornografía es que en el primero se usa una pluma y en el segundo la gallina..."
" Entretanto del presidente Bill Clinton aprendimos que el sexo oral no es sexo si se practica en la Casa Blanca , y la iglesia católica nos convenció de que la pedofilia no es pecado si la practica un cura "
" con la sexualidad está sucediendo lo mismo que con la violencia : se exagera cada vez más para interesar a un público que ya esta saciado . No queda nada nuevo que ofrecer, pero siempre se pueden intensificar los efectos especiales"
May 26, 2013
El sentimiento más poderoso no es el miedo, sino el amor.
February 28, 2020
Soy una lectora habitual de Isabel Allende, así que para mí esta lectura fue como un paseo entre las escenas de amor de algunos de sus libros. En este libro podemos encontrar ejemplos de distintas experiencias relacionadas con el Amor, cuenta con secciones de comentarios de experiencias personales de la autora; sin duda les recomiendo mucho leerlo, no sin antes sugerirles haber leído primero sus anteriores libros, por el hecho de que este libro “Amor” son recopilaciones de escenas de amor de sus obras...
June 12, 2024
Es una recolección de sus otros libros, de escenas que representan las diversas etapas del amor. Te abre la curiosidad a saber más de esos personajes que ves en páginas sueltas... Me gustó mucho, y siento que trasmite mucho.
April 16, 2022
Extraordinar de greu m-am concentrat la această carte și foarte greu am reușit să o și termin. Speram să găsesc între paginile ei un eseu delicios privind iubirea din partea unei autoare care a scris foarte mult despre acest subiect.
În schimb, am găsit o adunătură de texte din romanele autoarei, care, deși grupate în funcție de un anume capitol al dragostei pe care s-ar fi presupus că îl descriu, n-au fost decât niște scrieri care desprinse de contextul poveștii de proveniență, nu mi-au spus absolut nimic.
Dezamăgire totală.
În schimb, am găsit o adunătură de texte din romanele autoarei, care, deși grupate în funcție de un anume capitol al dragostei pe care s-ar fi presupus că îl descriu, n-au fost decât niște scrieri care desprinse de contextul poveștii de proveniență, nu mi-au spus absolut nimic.
Dezamăgire totală.
December 31, 2019
Me costó muchísimo terminar este libro, porque duro en conectar con el estilo de Allende y en este caso, al ser trozos de sus historias, no tenía oportunidad de engancharme.
No dijo que sea 'malo', sino que no es para mí.
No dijo que sea 'malo', sino que no es para mí.
January 3, 2013
This book put a smile on my face!
May 29, 2024
cuál rs el propósito
August 12, 2018
Imparerai allora che a volte la morte è più potente dell'amore.
Ho trovato davvero interessanti i suoi pensieri sull'amore ed il sesso, ma la maggior parte del libro sono solo piccoli estratti dei libri che ha scritto precedentemente. Questo libro è l'unico che ho letto dell'autrice quindi non mi cambia niente, ma se fossi una sua fan mi sembrerebbe uno spreco di soldi leggere un libro composto di altri suoi libri. Sicuramente in commercio ci sono libri migliori di questo riguardanti il pensiero sull'amore.
Ho trovato davvero interessanti i suoi pensieri sull'amore ed il sesso, ma la maggior parte del libro sono solo piccoli estratti dei libri che ha scritto precedentemente. Questo libro è l'unico che ho letto dell'autrice quindi non mi cambia niente, ma se fossi una sua fan mi sembrerebbe uno spreco di soldi leggere un libro composto di altri suoi libri. Sicuramente in commercio ci sono libri migliori di questo riguardanti il pensiero sull'amore.
March 29, 2023
Las primeras páginas me emocionaron por que fue como mantener una tarde de chismecito con Allende , pero luego resulta que todo el libro son literalmente fragmentos de sus otros libros , y oh sorpresa , tal cual eso decía la sinopsis que sería pero yo la interpreté mal 🤡 entonces si , fue mi error
Aunque aún así , la dinámica que manejó definitivamente no es mi estilo, lo sentí repetitivo y aburrido. Venía de agarrarle cariño a la casa de los espíritus y Amor no lo superó ni le llegó a la mitad
Me gustaría más adelante darle oportunidad a sus otros escritos ,pero por ahora solo me quedo con la frase que más me gustó de aquí:
El cariño ayuda a sanar 🩹
Aunque aún así , la dinámica que manejó definitivamente no es mi estilo, lo sentí repetitivo y aburrido. Venía de agarrarle cariño a la casa de los espíritus y Amor no lo superó ni le llegó a la mitad
Me gustaría más adelante darle oportunidad a sus otros escritos ,pero por ahora solo me quedo con la frase que más me gustó de aquí:
El cariño ayuda a sanar 🩹
July 3, 2022
I love her. That's it. That's the review.
Also, that VERY last excerpt? The last 2 or 3 pages? Holy. Fucking. Shit. That one hit hard. In the most heartwarming, impossibly beautiful, perfect way.
Also, that VERY last excerpt? The last 2 or 3 pages? Holy. Fucking. Shit. That one hit hard. In the most heartwarming, impossibly beautiful, perfect way.
March 6, 2013
Esta vez me siento defraudada. El libro, que es un análisis interior de la autora a la sexualidad, tenía toda la pinta de ser del estilo de "Afrodita" (de la misma autora) y si bien el comienzo es muy lúdico y se me hizo cortísimo, después viene una serie de fragmentos eróticos de sus libros y como ya me los he leído no representaron ninguna novedad.
Da la impresión que le falta trabajo al libro, como que escribió un poco y después decidió agregarle fragmentos porque no se le ocurrió nada más y tenía que rellenar.
Si bien me divertí con él, no fue para nada lo que esperaba.
Da la impresión que le falta trabajo al libro, como que escribió un poco y después decidió agregarle fragmentos porque no se le ocurrió nada más y tenía que rellenar.
Si bien me divertí con él, no fue para nada lo que esperaba.
July 19, 2013
Este libro es una compilación de muchos de los pasajes que hablan del Amor en sus diferentes formas vistos y escritos desde la pluma de Isabel Allende. Resulta que muchos de los pasajes que contiene éste libro no los recordaba, y es muy grato volver a leerlos y recordarlos. Muchos de los pasajes pertenecen a libros que aún no leo y que te invitan a querer leerlos pronto.
Este libro también es una muestra de lo bien que la puedes pasar leyendo a Isabel Allende. Es fácil y rápido de leer y también es una invitación a leer sus demás libros.
Este libro también es una muestra de lo bien que la puedes pasar leyendo a Isabel Allende. Es fácil y rápido de leer y también es una invitación a leer sus demás libros.
April 22, 2013
De haber sabido que el libro era una simple recopilación de todos sus libros, no hubiera gastado dinero comprando todos los anteriores y sólo leo este a manera de resumen. Además, me pareció un gasto extra, pagar por un libro que ya había escrito en los diferentes capítulos de todos los libros anteriores.
June 8, 2014
A wonderfull compilation of fragments from many of the author's books,combined with confessions from Isabel Allende herself, put together in order to show us the many faces of love.
The perfect book to read if you want start reading Isabel Allende. Now I want to read all of her books :)
The perfect book to read if you want start reading Isabel Allende. Now I want to read all of her books :)
January 29, 2019
Un libro muy evocador, me gustó mucho no esta entre los grandes libros de Isabel pero lo amé como todo lo de ella. Si eres un lector asiduo de Isabel es un libro para recordar, si no la conoces es el mejor para comenzar a leerla.
April 8, 2024
Una buena manera de adentrarse a la pluma de la autora
April 4, 2013
En ocasiones es difícil describir un libro pero esté solo necesita una palabra: "Hermoso"
June 25, 2024
"En esta cultura que sobrevalora la juventud y la belleza, se requiere mucho amor y algunos trucos de ilusionista para mantener vivo el deseo por la persona que antes nos excitaba y ahora está achacosa y gastada". (Páx. 29).
"El primer amor es como la viruela, deja huellas imborrables". (Páx. 59).
"El amor tiene palabras mudas, mas transparentes que el río". (Páx. 73).
"...pero normalmente la gente vive deprisa, en el ruido y siempre ocupada, por eso no percibe cuán fantástica es la existencia". (Páx. 169).
Desta volta tirei varias citas, xa que me foi difícil decantarme por unha que resumira a percepción que saquei deste libro de relatos, que, naturalmente, como se remite no título, trata todos os tipos de amor que concibe Allende.
Se ben é un libro fermosísimo no seu teor, con bonitas reflexións e historias que non deixan indiferente, ou que dá para subliñar moitas frases bonitas; non deixa de ser unha recompilación de relatos tirados doutras novelas da autora, polo que no aspecto de "novidade", quizais non revele tanta sorpresa. Neste aspecto segundo pareceume unha lectura máis encamiñada ás lecturas comerciais.
Con todo, non lle quita o mérito por ser unha lectura ben estruturada nos fragmentos seleccionados para incluír en cada capítulo ("Humor y Eros" e "Amor durable" os mellores, baixo a miña óptica), ademais de que moitos dos relatos son localizados historicamente (sobre todo os referidos ao período de ditaduras: chilena, brasileira...) con un detalle e precisión pasmosa que Isabel Allende aproveita para a súa narración, e á vez, opino que tamén trae á luz duras realidades da sociedade da época, o cal resulta brillante.
"El primer amor es como la viruela, deja huellas imborrables". (Páx. 59).
"El amor tiene palabras mudas, mas transparentes que el río". (Páx. 73).
"...pero normalmente la gente vive deprisa, en el ruido y siempre ocupada, por eso no percibe cuán fantástica es la existencia". (Páx. 169).
Desta volta tirei varias citas, xa que me foi difícil decantarme por unha que resumira a percepción que saquei deste libro de relatos, que, naturalmente, como se remite no título, trata todos os tipos de amor que concibe Allende.
Se ben é un libro fermosísimo no seu teor, con bonitas reflexións e historias que non deixan indiferente, ou que dá para subliñar moitas frases bonitas; non deixa de ser unha recompilación de relatos tirados doutras novelas da autora, polo que no aspecto de "novidade", quizais non revele tanta sorpresa. Neste aspecto segundo pareceume unha lectura máis encamiñada ás lecturas comerciais.
Con todo, non lle quita o mérito por ser unha lectura ben estruturada nos fragmentos seleccionados para incluír en cada capítulo ("Humor y Eros" e "Amor durable" os mellores, baixo a miña óptica), ademais de que moitos dos relatos son localizados historicamente (sobre todo os referidos ao período de ditaduras: chilena, brasileira...) con un detalle e precisión pasmosa que Isabel Allende aproveita para a súa narración, e á vez, opino que tamén trae á luz duras realidades da sociedade da época, o cal resulta brillante.
May 30, 2023
Compilação de todas as cenas de amor, romance, paixão presentes nos livros da Isabel Allende. Alguns são contos, outros fragmentos de romance, o que pode deixar a leitura um pouco confusa. Porém, separados em tema e com comentários da própria autora, nos ajuda a situar sobre o que ela escreveu, com leveza e cheiro.
O mais interessante do livro, pra mim, foi ler ele como se estivesse distante. Dar um ou dois passos pra trás e ver como as paixões de Allende são tórridas - porque são assim as paixões - e cheias de segredo e mistério - porque é assim o sexo. Ao menos o bom sexo. Mas também o amor (e aqui falo daquele longo, demorado, marítimo) ocupa um lugar apaixonado, como se se mostrasse o tempo inteiro que a autora ama amar. Eu também amo amar. Falo o tempo inteiro dessa coisa que nos arrebata e machuca, violenta até, e foi muito interessante ver o quanto ela também se deixa ser frágil diante dessa esfinge.
No mais, não dei cinco estrelas porque às vezes me incomoda os livros-encomenda das editoras. O que não me impede de ler. Mas as cinco estrelas estão sempre reservada às obras, o que esse livro não é.
O mais interessante do livro, pra mim, foi ler ele como se estivesse distante. Dar um ou dois passos pra trás e ver como as paixões de Allende são tórridas - porque são assim as paixões - e cheias de segredo e mistério - porque é assim o sexo. Ao menos o bom sexo. Mas também o amor (e aqui falo daquele longo, demorado, marítimo) ocupa um lugar apaixonado, como se se mostrasse o tempo inteiro que a autora ama amar. Eu também amo amar. Falo o tempo inteiro dessa coisa que nos arrebata e machuca, violenta até, e foi muito interessante ver o quanto ela também se deixa ser frágil diante dessa esfinge.
No mais, não dei cinco estrelas porque às vezes me incomoda os livros-encomenda das editoras. O que não me impede de ler. Mas as cinco estrelas estão sempre reservada às obras, o que esse livro não é.
Displaying 1 - 30 of 275 reviews
Can't find what you're looking for?
Get help and learn more about the design.